La final de vară răzvrătită de-a dreptul, cu gânduri și necazuri fără vinovați, Italia se întoarce din nou la calcio. Și-au scos din nou steagurile din dulapurile lor mari. Au făcut scrisorile, fie ele și virtuale, către familie prin care își anunță absența de la evenimentele care se suprapun cu meciurile. Toți ochii pe Serie A, ragazzi.
Mulți, cum n-a pupat din 2000 încoace. Venirea lui Cristiano Ronaldo în Italia a adus un val de expunere fantastic și neanunțat. Ceea ce e excelent. Cunoasterea face bine. Un salt imens al entuziasmului.
Voi spune că e meritat pentru că fotbalul lor încearcă să schimbe ceva. Declinul naționalei îi face să mute rapid.
Voi spune că e meritul lui Juventus. O șansă bună de a schimba conul de umbră cu cel de lumină, dar care va trece repede. Ce pot să facă? Să joace, să schimbe stereotipuri. Serie A din ultimii trei ani ne-a arătat multe goluri și, chiar dacă apărarea are un loc special chiar și în carbonara (grijă, să nu ți se întărească oul!), liniile de joc au avansat mult. E altceva!
Embed from Getty Images
Revenind la primul paragraf, s-a plâns mult pentru Genova, în dulcele spirit al frăției din imn. Toate tribunele au afișat mesaje de susținere. O catastrofă la care realizezi că nu e totul să conservi.
Încă de sâmbătă, de la Chievo-Juventus, îți dai seama că prima etapă e cumva de necomentat. Mult hazard al nerodajului. Ronaldo a avut un joc bun pentru început, însă continui să cred că îi va fi ceva mai dificil. O victorie a torinezilor așteptată și suficientă pentru a-ți mulțumi fanii.
Obiectivele și le-au atins și Napoli, dar și Roma. Insigne a făcut din șuturile lui plasate la vinclu o marcă proprie. Plânge și plasa. Dacă Ciro și-ar face firmă de vânzări case și apartamente ar putea să-și pună lejer Immobile SRL. Liber și doar al lui la Registrul Comerțului. Omul ăsta nu doar că îi «construiește case» doctorului Claudio Lotito, dar îi face și proiectul. Un compas cum rar vezi le-a trasat celor de mai din sud. Superb! Dar n-a fost de-ajuns. Așa cum e mai mereu Immobile. Bun, dar nu e de ajuns pentru echipa lui. De-asta nu înțeleg de ce rămâne la Lazio. L-o fi speriat străinătatea…
Romaniștii câștigă și ei pe final, Kluivert, băiatul lu’ tata, a făcut ochii mari și a luat sigla tricoului în pumn după centrarea perfectă pentru Dzeko. E mare Dzeko! A călcat-o perfect.
La primul meci la Bologna, n-a bătut Pippo Inzaghi. Pippo, fratele lui Simone, căci dacă tragi linie ca antrenor, până în prezent, cam asta e expresia corecta. La Venezia în B a făcut o treabă de magi. Mai e timp. Nou-promovatele Empoli și Parma s-au descurcat ok, reușind să nu piardă. Mare lucru. Vedea-vom cine scapă. „Big Mac” Maccarone a mai căzut o divizie, iar școala de talente parmegiană e un vis departe. Încă.
O idee mai greu. O gură de apă în plus pentru oaspeți în Reggio Emilia. Într-o atmosferă total estivală, la teatrul de vară Mapei Stadium – Città del Tricolore, Inter pierde cu Sassuolo. Fără Radja. Nu doar atât, dezamăgesc și prin joc. Posibil ca apărarea să nu fie pusă la punct până acum de profesorul Spalletti. Miranda se învârte după Federico Di Francesco de parcă înconjoară biserica în noaptea prohodului. În careu. Domenico Berardi execută. Alb în cap la 24 ani. Accidentările, bată-le vina!
Până să mai facă un live pe Instagram, inimosul ăla de Papu Gomez face două goluri și două pase de gol, adică el toate pentru 4-0 cu Frosinone. Păcat că și-n CNP-ul lui se vede anul. Omul merită ceva mai bun.
VAR încă nu e la un nivel buono. Multe întârzieri. E o inițiativă bună, resursa umană e în continuare sub ceea ce poate sistemul. Aici se rupe ceva în cazul VAR. Va mai dura 2-3 ani.
Și-un spritz muzical, așa cum o să fie de fiecare dată. Era Eros mic. Frumos în Serie A. Să vină etapa a doua. Daje!
