Pe malul de Champions al Bosforului, atmosfera nu a fost de ajuns pentru un rezultat bun, Real câștigând simplu, prin buna poziționare în teren și prin a specula calitativ unele momente de fotbal inferior.
Galata mi s-a părut o echipă foarte lungă pentru a putea obține ceva, cu o închidere la centru incapabilă, astfel că nu a putut nici să atace, nici să se apere. Foarte obosit Nzonzi. Acesta e prețul pe care îl plătește, în mod european, fotbalul turc cumpărând jucători din rândul celor care fac banca ori au probleme cu primul nivel al performanței. Au fost 60 de minute de «stamina», cum se spune în FIFA, nu mai mult.
A nu se înțelege că era de așteptat o surpriză.
Florin Andone a fost nevoit mai tot timpul să coboare pentru a-și culege mingile, în lipsa unor pase, asta mai mult în partea a doua a meciului. Nu a fost o pedeapsă, a fost epuizare colectivă. În prima doar a ratat din ce au construit colegii lui. Are nevoie de prea multe pentru a marca, acum îmi vine în minte și meciul cu Norvegia, efectiv nu își duce treaba la capăt, deși muncește. Ca un curier care nu îți aduce coletul la ușă, ci ți-l lasă în fața blocului și îți dă un telefon.
În campionat poate produce, dar în meciurile mari nu.
Mă tem că aici va rămâne. Neincisiv.
În frenezia unor momente de final și a sângelui cald, unii rămân cu «am fost aproape». Ceilalți își spun că nici nu a fost nevoie să forțeze, iar de aici se poate naște încrederea, chiar dacă momentul Realului nu e cel mai bun.
Sursa foto deschidere: polobet233.com
