Cronici Serie A
Serie A - Etapa a 2-a / Sprintul spre încredere și o îmbrățișare într-un picior
28 august 2018
0
, ,

O nouă etapă în Serie A, campionatul cu cea mai frumoasă poezie, încă. Dacă prima a fost una după care nu poți concluziona prea multe, cea de-a doua rundă ne arată câteva perspective interesante, înșelătoare sau nu. A fost frumos, au fost 33 de goluri.

 

Juventus – Lazio 2-0

Primul meci al rundei ne-a adus o victorie a torinezilor în care i biancocelesti nu au mișcat în front. Multe aplauze, mulți «norocoși». Norocoși sunt și cei care se vor înghesui la următorul meci pe teren propriu, căci vor avea o nouă ocazie să vadă de pe stadion primul gol al lui Ronaldo. Sâmbătă nu a fost să fie. Pjanic a fost cel care a vânat, cum spune italianul. Așa cum știe el să o facă atunci când nu execută lovituri libere: din respingere – vole – plasat jos. A urmat Mandzukic, din gura porții.

Embed from Getty Images
 

Napoli – Milan 3-2

În sud s-au întâlnit două echipe aflate în faze total diferite. Trupa lui Ancelotti, una într-un plin proces de schimbare a stilului de joc, după plecarea pufăitorului Sarri, un antrenor a cărui mod de lucru îl simți până când se usucă ultimul fir de iarbă de pe San Paolo. De aici poate și startul de partidă. De partea cealaltă, la o linie scurtă, milanezii vin după alte schimbări în echipă, poate prea multe în ultimii ani.

Și aici e de analizat. Stabilitatea îi lipsește Milanului, iar Gattuso nu are nimic de a face cu această noțiune. Să ne-amintim. Și-atunci când îl trimitea Pirlo să muște îți era teamă că se-ntoarce cu roșu.

 

Cred că doar în fotbal banii aduc dezechilibru, pe termen scurt și mediu.

În nimic altceva nu.

 

În tot acest dezechilibru a existat o ciclicitate care nu a adus mare lucru: au început sezoanele antrenori de la care au existat pretenții și le-au terminat antrenori care au fost contractați pentru emulație, deci pentru puncte salvate. Rino face parte din a doua categorie. În acest vârtej de strategii cred că se află Milanul. Cu vatâ în urechi și-un ochi umflat. Când te trage curentul…

 

În jocul lui Napoli, există o fază de joc constantă, pe care o regăsești în multe meciuri. Insigne îl caută de cele mai multe ori pe Callejon. Atunci când nu îl găsește, fie înscrie alegând să șuteze, fie marchează un jucător din linia de mijloc. De unde și vorba:

 

Îndrăgostește-te de cineva care te caută așa cum îl caută Insigne pe Callejon.

 

În acest meci, cel care a venit din linia de mijloc cu gol a fost Piotr Zielinski. Serios și cu o strângere din dinți geografică aș spune, completat de Mertens pentru o «incredibile rimonta». Pressingul lui Napoli, de manual caiet special, este vizibil și în acest start de sezon, iar asta chiar e o plăcere a ochiului.

Și Giacomo, cu un retro-gol anii ’80.

 

SPAL – Parma 1-0

Derby emiliano disputat la Bologna. De-ale Cizmei probleme…

Căldură mare și multe temeri. Două formații care știu de teama zonei roșii. Așa cum era de așteptat, am văzut Parma ca fiind mai temătoare și precaută. Până unde poate să te ducă precauția? A avut grijă Antenucci. Cu dreptul, un vole curat, la care nu îți stă gândul. Nu i-a stat nici lui Sepe, fie el și costumat într-un echipament ce ne aduce aminte de perioada în care îl aveau pe Buffon.

Epoca de aur… câți nu râvnesc?!

Pentru un sfert de ceas am avut ocazia să-l vedem din nou pe Gervinho, plictisit de China și fotbalul lor pe care nu vor pune niciodată «made in». N-au treabă. Îmi era dor de pantera cu dread-uri care usca cearșafurile albe de pe colinele Romei cu ale sale curse.

 

Cagliari – Sassuolo 2-2

În Sardinia s-a jucat frumos pe înserate. Un joc deschis pe care a mizat Roberto De Zerbi. Fostul CFR-ist pare să aducă un aer proaspăt în Serie A, după cum spun i dottori del calcio. Proaspăt sau nu, Pavoletti – ditamai statuia, se înalță și schimbă becul de două ori. Cu capul, frumos și de neoprit. Mi-a plăcut setea cu care a egalat Berardi, după pasa fluturândă a lui Stefano Sensi.

 

Ar putea fi un un sezon bun pentru Domenico. Sassuolo închide tabela din penalty, după un hențălău decis de VAR. Șansa lui Boateng. Kevin Prince Boateng. Principele este un jucător divers în tot acest peisaj. Matur tactic, esențial pentru jocul între linii la care lucrează De Zerbi. Un 2-2 fără necaz, după care îți poți bea liniștit roze-ul în port.

 

Cagliari. Sella del Diavolo. Sursa: brokersre.it

Fiorentina-Chievo 6-1

Pe Artemio Franchi, Milenkovic înșurubează perfect un șut în vinclu de la 30 de metri. De aplaudat zvâcul, imediat după ce îi fură mingea lui Giaccherini cel scund. Hotărât acest Nikola Milenkovic. După un așa gol, altfel îți iei curajul pentru încă cinci.

 

Golul oaspeților vine de la Tomovic, un băiat transferat de la Firenze, care celebrează aratând din degete 13-le lui Astori. Se aplaudă. Ăsta e fotbalul meu.

Fiorentina arată tot mai mult ca o echipă tânără și nebună, într-un sezon în care Simeone și Chiesa ar putea sclipi cu Gerson în spate. Chievo râmâne în continuare echipa după care, la final de sezon, îți faci cruce că n-a căzut în B.

Embed from Getty Images
 

Frosinone – Bologna 0-0 / Udinese – Sampdoria 1-0

Primul s-a jucat la Torino. Fără suporteri. Tortură pentru ochi. Hercule Poirot să facă cronică la așa ceva. Să investigheze tot ce nu a existat. Sampdoria nu izbutește mare lucru la Udine, orașul în care „mercato” este sinonim doar pentru ce transferă Udinese, nu și pentru cuvântul „piață”. Rulaj mare de jucători, agenție. Sampdoria mai valoroasă, Udinese mai echipă.

 

Genoa-Empoli 2-1

Un meci al marilor emoții. Fotbalul alină durerea. Genova învinge! El e Kouame. Dureri articulare? Kouame Articulații. Cu eficiență dovedită științific.

 

Inter – Torino 2-2

Iarbă impecabilă pe mărețul Meazza. Inter arată bine în atac, îmi place plierea lui Politano. Suporterii lui Inter vin după o înfrângere și o escapadă a lui Nainggolan care i-a împărțit cumva. Pentru noi escapadă, pentru Radja, stile di vita. Asta și pentru că Nainggolan încă nu a apărut pe teren.

 

După ce o va face, o să le și placă să-l întâlnească în barurile din Milano. Lecție învățată și de romaniști, odinioară. Luciano nu-și explică, dar e cert că tema apărării nu și-a făcut-o. E nescrisă, e pentru data viitoare.

Pe Meazza. Di padre in figlio. Sursa: Different People Style.

Roma – Atalanta 3-3

Ultima partita a făcut spectacol printre neutri. Roma face clasica ei evoluție, din ADN: cu elan, căderi și încercări de revenire. Și defensiva lui Mister DiFra suferă. Manolas a fost de multe ori depășit de cross-urile lui Duvan Zapata, în ciuda fizicului de mobilier masiv al atacantului, iar Fazio a încurcat nordul cu sudul tot meciul. Multă dezamăgire în Caput Mundi după vânzarea lui Strootman la Marseille. Pansează Pastore „Capoeira”.

 

Spritzul muzical🍷 este închinat de data asta «doamnelor» din Milano care, cel puțin pentru moment, rămân la povestea sezonului trecut. Aceeași filă, aceeași carte. Ne vom contrazice sau nu de vineri. Daje!

 

 

Despre autor

George Nistor

Pe aceeași temă

/ Poti citi următoarele postări:

zaniolo roma napoli

Serie A – Etapa a 11-a / Nervi întinși pe sârma fotbalului

Amici della Serie A TIM, mai avem puțin și ajung...

Citește mai mult
george-nistor-doppio-espresso

Serie A – Doppio espresso 9 și 10 / Fotbal alert și înghesuit de VAR

Amici della Serie A TIM, a curs cu fotbal în acea...

Citește mai mult
buffon juventus bologna

Serie A – Etapa a 8-a / Mâna pe minge, care spune o poveste, nu e henț

Amici della Serie A TIM, după două săptămâni ...

Citește mai mult

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *