Nu știu dacă ați observat, dar se cam face luna și transferurile alea mari ale puștilor de la U21 nu prea mai există. S-a cam fâsâit treaba, s-a ajuns cam la maxim 2-3 știri de genul pe zi, per site. S-a umflat mult, se plâng jurnaliști care încă mai fac o presă ok.
Au impresionat, dar se cam dovedește, analizând puțin piața, că un European de acest nivel îți dă două direcții în ceea ce privește posibilitatea unui transfer:
- Confirmarea. Adică ai jucat bine înainte, ai arătat calități, iar evoluțiile de la acest turneu sunt, pentru clubul care te vrea, confirmarea că poți juca la nivelul acestuia și meriți investiția.
- Începutul. Abia te-au văzut, evident până acum ori nu ai existat – eticheta cu care pornești din start când evoluezi în Liga 1, ori erai la stadiul „îl urmărim, dar e departe de listă”. Oricum ar fi, jucătorul trebuie să profite de conul de lumină pus la European și să arate și mai mult. Deci greu.
Se întâmplă asta pentru că un Campionat European de tineret este o competiție ușor haotică, una incertă aproape total după minutul 70, una cu meciuri puține.
De unde tragi concluzia că doar munca susținută te mai duce sus, în această lume care nu prea mai dă greș, care te măsoară din poză și îți stabilește lipsurile.
Ianis Hagi era pe tun, a prins Genk, obiectiv atins pentru Gică Popescu. Aaron Wan-Bissaka, dezamăgirea CE U21, valora 35 milioane și a plecat la United pe 55. Confirmat.
